Dincolo de gândirea pozitivă

20.01.2023
De foarte multe ori auzim în jur: fii pozitiv, gândește optimist! Încercăm, ne străduim să avem gânduri pozitive și cu toate acestea nimic parcă nu se schimbă. De ce oare? Atunci când două națiuni sunt în război, soldații din ambele tabere gândesc optimist, și cei dintr-o tabăra și cei din cealaltă speră să-i învingă pe ceilalți. A spera că o să fie bine este doar o iluzie, și dezamăgirea este și mai mare atunci când noi credem că am gândit pozitiv însă primim de la viață cu totul altceva. Facem oare ceva greșit sau pur și simplu nu are nicio treabă cu noi înșine și orice am face nu suntem decât niște sclavi ai determinismului genetic ori a sorții? Speranța fără vreo acțiune concretă nu este bună, doar responsabilizăm pe altcineva să hotărască pentru noi. De ajuns!


Dincolo de simpla gândire pozitivă, există ceva mai mult. O să vedeți în următoarele rânduri de ce doar afirmațiile pozitive nu sunt de ajuns și de ce nu ajută simplul fapt de a gândi pozitiv. Consider important să ținem cont și de alte aspecte ale vieții. Degeaba facem afirmații pozitive dacă acțiunile și convingerile noastre sunt negative. Sănătatea, stima de sine, credințele limitative sunt doar câteva aspecte care pot afecta și distorsiona gândirea și perceperea realității!

Iubim sau urăm ceva? Dintr-un anumit punct de vedere, toți oamenii se împart în două categorii: cei care fug de ceva și cei care fug înspre ceva. Fiecare om, din ambele tabere, găsește o sumedenie de justificări pentru alegerea sa. În funcție de context, considerăm benefică o categorie sau alta, însă este important să conștientizăm de ce facem ceea ce facem. Orice alegere ajungem s-o facem fie din dragoste pentru ceva, fie din frică de ceva. Oare care din cele două alegeri consumă mai multă energie și scade vibrația?

Într-o lume în care imaginea ajunge să fie tot ceea ce contează, vedem tot mai mulți oameni fără un echilibru interior, cu o stimă de sine scăzută și foarte mulți care suferă de depresie. Persoanele depresive sunt cele care au devenit foarte egoiste, au uitat ce înseamnă să dăruiești, să iubești ceva. Iertarea este foarte importantă și o să dezvolt puțin mai jos. Când vine vorba de relații, multe sunt de tip karmic, parteneri sau rude de orice grad care au ceva de împărțit și de rezolvat în această viață: conștientizarea anumitor lucruri, respectiv rezolvarea altora din viețile trecute. Multă lume are traume nevindecate, și nu de puține ori veți vedea că exact problema cu care ne confruntăm în actuala relație, chiar dacă schimbăm partenerul, o regăsim și în relația următoare. Problema persistă. Același pattern (model) se tot repetă.

Poate că depresia sau boala (majoritatea bolilor ajung să fie considerate psihosomatice) au legătură cu karma sau acțiuni din alte vieți. Dar chiar și așa, o viață trăită conștient ne ajută să facem alegeri conștiente. Unii aleg să se urască și să urască, alții aleg să ierte și să se ierte, să iubească și să se iubească! Eu nu am văzut oameni care să facă mișcare sau care să aibe cel puțin o pasiune care să fie depresivi.

Noi nu suntem emoțiile noastre. Avem de ales: descoperim cine suntem cu adevărat sau rămânem la mila întâmplărilor! Aud mereu că este bine să-ți exteriorizezi emoțiile. Consider că este bine să înțelegem de ce avem anumite emoții și să le transformăm energia în ceva pozitiv. Sunt stăpânul vieții mele, eu îmi aleg emoțiile și aleg cum să reacționez la ele - să fie fraza care ne motivează! Am înțeles un fapt, atunci când reacționam nu pozitiv, cineva doar atingea anumite răni de-ale mele care nu erau vindecate! Acolo unde sunt provocări sunt si oportunități. Poate că scopul vieții este de a conștientiza aceste lucruri. Dacă n-o facem în viața asta, poate în alta. Oare dacă am fi avut de toate, am fi conștientizat puterea de care să dăm dovadă? Mereu să ne întrebăm: ce am sau am avut de învățat din această provocare? Lucrurile nu prea se rezolvă de la sine, dacă nu ne învățăm lecția. Einstein parcă a spus ceva ce genul: nu putem să rezolvăm problemele cu același nivel de cunoștinte care au dus la formarea lor.

Judecăm sau iertăm? Gândurile bune la adresa altora ne ajută atât pe noi cât și pe cei la care ne gândim. Dacă iubim mult pe cineva, faptul că ne îngrijorăm să nu pățească ceva, ne face rău atât nouă cât și persoanei respective. La fel, faptul că avem resentimente față de cineva care nu mai este printre noi, nu ne ajută nici pe noi și nici spiritul persoanei care a plecat. Atunci când avem gînduri negative la adresa cuiva, prima dată corpul nostru simte emoții neplăcute, care în timp se transformă în sentimente iar mai apoi în lucruri grave, cronice.

Vă invit să căutați despre ce înseamnă Ho'oponopono. Veți fi uimiți cum niște tehnici așa de simple au un impact atât de mare. Pe scurt, Ho'oponopono presupune să-ți imaginezi pe cineva cu care simți că nu ai o relația bună și să-i transmiți următoarele: iartă-mă, îmi pare rău, mulțumesc, te iubesc! Este important ce simțim când spunem aceste cuvinte. La fel, să binecuvântăm mâncarea și apa pe care o bem! Repet, aceste afirmații e musai să fie simțite când le spunem, să nu le zicem ca și cum le-am citi. Pentru mine, binecuvântarepresupune ca mâncării sau apei din pahar să le transmit cuvintele mulțumesc și te iubesc! Acele elemente vor intra în corpul meu, în urma transformărilor fizice or să devină parte din mine, așadar, să le creștem și să ne creștem vibrația! Niciodată să nu gătim supărați sau să ne certăm cu cineva în timp ce pregătim mâncarea!

Să nu uităm de puterea recunoștinței! Dacă nu ne bucurăm pentru ce avem, universul poate considera că nu avem nevoie!

Ne iubim suficient? Să înțelegem că este bine să ne iubim, asta fără a părea egoiști și narcisiști. Avem pasiuni, facem lucruri care ne încarcă cu energie pozitivă? Ne delectăm simțurile cu ceva plăcut? Avem respect față de nevoile trupului? Cultivăm stima, curajul, înțelepciunea, dragostea, încrederea și prețuirea de sine?

Față de ceilalți să avem compasiune. Să respectăm deciziile și lecțiile sufletului lor. Binele cu forța este sclavie! Uneori, degeaba ajutăm pe cineva care nu ne-a cerut ajutorul, persoana respectivă nu o să înțeleagă nimic oricum. Cum putem să spunem că iubim pe cineva dacă nu avem încredere că va alege singur ceva bun pentru el? Atâta timp cât este o persoană matură și conștientă, să avem încredere că dacă îi arătăm opțiunile, va alege ce-i cel mai potrivit pentru el sau ea la momentul respectiv.

Ce convingeri ne dictează alegerile? Subconștientul nu percepe negația. Există oameni care mereu se gândesc să nu li se întâmple ceva rău, și ia ghiciți ce li se întâmplă? Noi atragem mult ceea ce avem în minte. Dacă ne gândim: nu vreau să mi se întâmple niciun accident, ia ghiciți ce se întâmplă? Ce diferență uriașă este în a spune cuiva care este începător pe mersul pe bicicletă: vezi să nu cazi! vs păstrează-ți echilibrul!

Acum, vă rog mult să nu va gândiți la un scaun roz! De ce v-ați gândit? Doar vă rugasem să n-o faceți! :)

Majoritatea timpului îl petrecem în mintea noastră, pe pilot automat. Nu este neapărat un lucru rău, depinde de context și de activitate. Putem lăsa mintea să ne saboteze sau putem s-o punem să lucreze pentru noi. Punem întrebări, facem exerciții de imaginație?

Subconștientul nostru are acces la mintea universală și la soluții infinite. De câte ori nu ne-am culcat cu o problemă în minte și a doua zi dimineață i-am aflat rezolvarea?

Mulți oameni au suferit traume în copilărie sau în alte vieți. Ne naștem sau ne formăm anumite programe după care rulăm întreagă viață. Poate la un anumit moment, un program a fost benefic, însă este important să analizăm ce programe și/sau convingeri limitative, care nu ne sunt de niciun folos, încă mai păstrăm cu noi. Pe scurt, orice ne aduce sentimentul de frică sau vinovăție este un program sau o convingere care ne limitează. Dar atenție, a nu se confunda următoarele programe despre teamă: mi-e frică să stauîncușcă cu un leu vs nu dansez pentru că mi-e frică să nu mă fac de răs. Mai pe larg despre convingeri și programe, găsiți aici: https://www.tiberiuvalentinhendel.com/l/viata-un-set-de-programe/.

Credințele sunt iluzii foarte puternice care ne pot limita întreaga existență. Oamenii se pot certa pentru unele idei dar ajung la bătaie sau conflicte armate pentru unele credințe! Dacă ne-am fi născut în Japonia, mai consideram că religia actuală este cea mai bună?

Trăim doar în mintea noastră? Îți poți imagina o viață abundentă? Te consideri o persoană bună? Ce detalii au imaginile formate în minte? Puterea imaginației este foarte mare, numai că, doar a șți în mintea ta că ești bun nu ajută cu absolut nimic pe nimeni și voi explica la ce mă refer. Am văzut oameni care citesc cărți de dezvoltare personală, merg la seminarii și se consideră persoane foarte evoluate. Acestea trăiesc în bulă lor imaginară, și în tot acest timp, singurul lucru pe care și l-au dezvoltat a fost ego-ul. El este singurul care te face să-ti dorești să vrei să înveți mai mult și mai mult, crezând că prin aceasta ești superior din toate punctele de vedere și că ai evoluat. Toți oamenii care și-au dezvoltat caracterul (impropriu spus dezvoltat, ci au descoperit de fapt ce sunt cu adevărat) au realizat că atunci când dăruiești ești fericit. Acești oameni au înțeles că fără compasiune, înțelepciune și iubire, totul este în zadar. Toți marii inventatori sau afaceriști care au dezvoltat și au inovat pentru omenire s-au îmbogățit cu adevărat, mai mult, au fost și sunt respectati și iubiți. Orice acțiune prin care vei să faci bani rapid pe spinarea altora, va fi sortită eșecului cu grave consecințe pentru suflet și karmă.

Pe de altă parte, chiar dacă nu ai nimic de demonstrat (ego-ul vrea să demonstrezi), uneori este nevoie de acțiune. Leul nu o să te lase în pace doar pentru că tu consideri că ești bun la suflet. Poate doar dacă atingi iluminarea. Deși este o problemă dacă nu poți sa stai o perioadă doar tu cu tine, sufletul pereche nu o să bată la ușa ta doar pentru că tu te consideri cea mai minunată ființă. Fii curios, zâmbește, dansează, dăruiește! Viața nu este în cărți, seriale, mănăstiri sau în propria peșteră!

Se spune ca divinitatea a ales să se cunoacă pe sine prin noi înșine și încurajează curiozitatea și cât mai multe experiențe. Pe de altă parte, se spune că noi oamenii, atunci când descoperim ceva, acel lucru deja exista, noi doar am aflat de existența acestuia. Asta înseamnă că divinitatea nu știe încă totul și de asta ne-a făcut pe noi? Există o infinitate de posibilități. Ceva nu se leagă sau compar eu mere cu pere? Dar să revenim.

Refulăm amintiri și emoții fără să le înțelegem, și ne mai mirăm de ce avem porniri inconștiente.

Cum spuneam mai sus, imaginația este un lucru foarte puternic, dacă nu putem să ne imaginăm că ne este bine, cum am putea să trăim asta în realitate? Trăiește ca și cum ai fi divin! Eu cred că universul sau divinitatea nu te pedepsește, nu te învinovățește, ci chiar își dorește să se cunoască prin ține, prin curaj, gândire, voie bună și tot ceea ce descoperim că suntem înăuntrul nostru! Și apropo, nu s-a născut nimeni în păcat! Lăsați religiile și dogmele deoparte și căutați în propria inimă și în propriul suflet ceea ce sunteți cu adevărat!

Ne asumăm responsabilitatea? În viață, putem să rămânem în mentalitatea de victimă și să dăm vina pe divinitate, karma ori mai știu eu ce, doar că, în felul acesta niciodată, dar clar niciodată, nu o să iasă nimic bun. Avem și varianta în care putem să acționăm, pas cu pas. Atunci când lucrurile devin nasoale, și nu numai, ce am descoperit că merge, este să tratez fiecare lucru pe rând. Am învățat asta mergând pe munte, oricât de greu era un traseu, fiecare pas în plus mă aducea mai aproape de vârf. Am observat cum oamenii plini de ego, dar și cei mediocri, cred ca ei le știu și le pot face pe toate fără să ceară ajutor. Nu știu cum se face, dar exact acest tipar de oameni se chinuie cel mai tare. Este normal să cerem ajutor, este normal să conștientizăm că avem nevoie de ajutor. Nimeni nu este o insulă izolată de ceilalți și de univers. A fi puternic, pentru mine înseamnă să fii asumat, să înțelegi ce ai de îmbunătățit, ca și caracter, indiferent de vârstă.

Ținem seama de echilibrul corp-minte-suflet? Atunci când ne îngrijim doar de partea fizică fără a avea o minte echilibrată, suferim. Atunci când ne considerăm doar spirituali și nu ne plătim facturile, suferim. Datorită existenței noastre pe acest pământ, viață are suișuri și coborâșuri. Nimic nu este perfect, și e bine că este așa. Totodată, nimic nu ține o veșnicie. Pentru a face față provocărilor vieții, pentru a aduna cât mai multe experiențe și a avea clipe de fericire, este primordial să ne îngrijim de trup, de minte și de suflet.

Chiar dacă arătăm foarte bine fizic, o stimă de sine scăzută ne face nefericiți.

Chiar dacă avem încredere în noi, dacă ne răcim nu putem să facem prea multe.

Chiar dacă avem toate bogățiile din lume, dacă suntem deprimați nu ne putem bucura de nimic.

Așadar, ne îngrijim de corp prin: mișcare și alimentație corespunzătoare. Nu facem mișcare pentru că suntem prea grași și suntem prea grași pentru că nu facem mișcare. De undeva trebuie să începem. Totodată, vă rog să căutați despre importanța probioticelor (bacterii vii folositoare) și a prebioticelor (hrană pentru bacteriile benefice, mare parte fibre). Probioticele și prebioticele sunt de o importanță fără egal în ceea ce privește sănătatea și felul cum ne simțim și gândim.

Ne îngrijim de minte prin: meditație, plimbări în natură, pasiuni, gândire, artă, muzică. Disciplina și perseverența sunt foarte importante, însă și haosul își are farmecul său. Lumea caută mereu minuni, medicamente, suplimente, vrăji sau mai știu ce. Nu cred că ne dorim să mascăm problema, ci s-o înțelegem și s-o rezolvăm. Atitudinea și stimă de sine fac diferența. Cu toții știm și simțim că 10 minute de afirmații pozitive zi de zi la o anumită ora nu este suficient. Este o diferență enormă între mentalitatea de genul: fac mișcare ca să fiu sănătos vs sunt sănătos și fac mișcare. Cea de-a două afirmație presupune un fel de-a fi. Schimbarea este de durată și susținută astfel. Toate acestea reprezintă doar câteva sugestii.

Atenție cu mintea! Aceasta nu poate percepe că există altceva în afară de ea.

Indiferent de profesia pe care-o avem, să fim prezenți acolo, să ne dăm interesul în ceea ce facem! Nimeni nu este mai presus de nimeni, suntem doar diferiți cu diferite lecții de viață. Fiecare dintre noi contribuie la o societate cât mai fericită, conștientă și mai sănătoasă mintal! Să fim fermi dar să avem compasiune!

Valoarea nu ne este dată de numărul de like-uri sau de prieteni, ci de ceea ce știm (nu credem) noi în sinea noastră că suntem, conștientizăm și facem pentru omenire și pentru noi înșine!

Am observat că mulți oameni preferă să se mintă pe ei înșiși și să fie mințiți. Unii vor să fie doar ascultați, însă și prin acest mod caută doar o validare exterioară a sentimentelor. Cât de mult ne place să auzim: te înțeleg! Și totuși cât de fals sună!

Cerem ghidare și ajutor ghizilor noștri spirituali? Uneori, vibrația noastră poate scădea ca urmare a atitudinii pe care o avem sau ca urmare a diferiți factori și astfel devenim pradă unor entități care se hrănesc cu energia noastră. În acest caz, putem cere ajutor ghizilor, ființelor de lumină, arhanghelilor, îngerașilor sau divinității să ne protejeze și să ne dea protecție, lumină și înțelepciune! Întunericul presupune doar absența luminii. Totodată, putem să medităm pentru a ne echilibra și alinia chakrele ori a ne asigura că nu avem fragmente de suflet, lipsă. Niciodată să nu spunem: mulțumesc din suflet! Un "mulțumesc" simplu și profund este suficient. Cât de frumos sună: te îmbrățișez și te pup! Să nu facem niciodată legăminte sau blesteme. Prin aceste acțiuni ne constrângem și ne distrugem sufletul!

Să avem mereu o conștiința cât mai curată și mai deschisă. Să ne punem întrebarea: e ceea ce-și dorește societatea sau sinele meu superior să fiu sau să fac?

Să nu lăsăm delăsarea să ne împiedice să ne bucurăm de viață! O vorbă spune că leneșul vrea tot timpul să facă ceva și alege să nu facă nimic!

Atunci când realizăm că suntem mai mult decât bolile ori dorințele noastre, încă mai avem timp în această viață!

Ne putem încăpățâna să ne luăm după iluziile minții și după ego sau putem învăța și accepta cum funcționează legile universului înțelegând iubirea, iertarea, curajul, explorarea, cunoașterea și conștientizarea.

Comportându-ne ca și cum a fi fericiți, atragem fericirea și abundența!

Putem alege oricând confortul a ceea ce credem că știm sau putem alege explorarea universului și a ceea ce putem deveni. Universul ne susține și ne va arăta indicii!